Fiecare din noi are vise!Mai mult sau mai putin îndrăzneţe, ele depăşesc, cu fiecare zi, culcuşul ,,coconului ''timid şi scot capul , îndrăznind, fără să bănuiască vreo umbră sau vreun ,,ciot''care să le impună halte neplănuite.În timpul acesta,însă, nu ştiu ce atingeri nebănuite atrag, prin fire a căror logică le scapă bieţilor muritori, munţi de nisip care,umăr la umăr, devin cazemate!Nisipul?Devine piatră, iar piatra .....nu a învăţat lecţia plânsului...
Pe scurt, un Copil...,,ca oricare altul'', deci, Unic în felul său:ANDREI.
Şi ...o boală cumplită...cancer!Nebănuite sunt legile firii!Dar nu mai e loc de filosofie atunci când ceasul din perete e chemat urget la întâlnirea cu Ceasornicul din cer...nerăbdătoare îi mai sunt clipele!
Eu cred în puterea muritorilor de a zidi lumea din palme întinse una spe cealaltă!Eu încă mai cred că undeva, printre undele tainice ale boltei care ne aminteşte zilnic limita de ,,gândaci eroini'', există , latent , dar SIGUR, o PROMISIUNE :un dicţionar al copilăriei din care să lipsească un singur cuvânt:suferinţă!
DESPRE CUM IL PUTETI AJUTA: www.andreidumitrescu.blogspot.com
Va multumesc din suflet! Pe Andrei il simt atat de aproape incat, toti cei care ii sunt alaturi lui si alor lui in aceste clipe, si-au gasit locuri clar definite inaintea mea. Sunt una de rand ca si dvs., ca si altii din pacate extrem de putini fata de cati m-as fi asteptat sa fie. Vorba aceea cu "prietenul, la nevoie..." se verifica tocmai in asemenea contexte. Sper cu toata fiinta ca la un moment dat sa ne putem aduna si da mana la propriu cu un Andrei sanatos. Promit sa-i fac eu un tort pe cinste. Profit de ocazie pentru a va felicita pentru blog, pentru a-mi exprima pretuirea pentru sensibilitatea si talentul dvs. si pentru a va invita, impreuna cu ai dvs. pe la noi.(Roxana Creanga)
RăspundețiȘtergere