Trăim într-o lume care ne scuteşte de efortul călătoriei iniţiatice tocmai pentru că ne ,,căleşte'' subit , încă din faşă, inoculându-ne(fatalitate!)un anume simţ al apărării prin(paradox!)violenţă.Aş putea spune că generaţiile împreună cu care împart fâşia de beton a trotuarului fumuriu au primit , împreună cu certificatul de naştere, ,,doza'' de ,,nemulţumire''prin care se plasează , liniştit şi laş, de partea ,,juriului'' care îşi ia drepturi de orice fel, mai ales acela de a arata cu degetul, păstrând, întâmplător parantetic, golul propriei fiinţe în grota unde nu pătrunde nimeni.....să-i observe...GHINION!Tocmai ASTA se vede CU OCHIUL LIBER...ŞI PE UNDE CREDEŢI?Exact prin ochiul mărit întru acuzare,dar ,,căzut'' la ceas de ,,interogatoriu nud'' adică tu cu TINE....(aici intervine o oarecare formă de DUMNEZEIRE, dar cine mai are curajul să ridice ochii, căci asta ar însemna DEZGOLIRE pe bune?!)
Şi aşa, mărunţi vagabonzi plin lumea cea mare care , şi aşa, abia ne mai cuprinde, ratăm cel mai fierbinte rendez-vous al firului care ne poartă pe unda lui scurtă...mai dăm din coate, mai strâmbăm din nas pentru a muta privirile în altă parte şi scăpăm le train de vie , ADEVĂRATUL, din simpla teamă de solemnitate a fiinţei...
Atunci când vom reuşi să ne oprim în loc şi să ne punem , simultan, întrebarea ,,CINE SUNT EU?'' ...DUMNEZEU va zâmbi din nou....şi vom putea spera din nou în MINUNEA FIINŢEI...Până atunci, ne târâm membrele (cele patru), fără să ne mai sinchisească dunga larvară prin care ne pecetluim ...trecerea..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu